Federaţia Europeană a Asociaţiilor Nutriţioniştilor a emis un raport, prezentat de Asociaţia Româna a Cafelei, în urma unui sondaj la care au participat 585 de nutriţionişti din 26 de ţări europene, inclusiv România. Aceştia au contact direct cu pacienții și oferă date noi despre gradul de conștientizare actual și atitudinile în ceea ce privește consumul de cafea din perspectivă medicală.
Una dintre cele mai iubite băuturi în Europa este cafeaua
Cafeaua rămâne o băutură populară la nivelul Europei. 43% din nutriţioniştii care au participat la sondajul Federaţiei Europene a Asociaţiilor Nutriţioniştilor au raportat că pacienții consumă până la trei cești de cafea pe zi, un nivel de consum care corespunde recomandărilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor.
Peste două miliarde de cești de cafea sunt savurate în fiecare zi la nivel mondial și, în acest context, studii nou efectuate pentru a afla rolul potențial al cafelei asupra sănătății au sugerat un posibil „efect de protecție” în legătură cu o serie de boli netransmisibile, în special cu cele cu o componentă inflamatorie. În timp ce încă se studiază detaliile care stau la baza acestei asocieri, cafeaua continuă să fie un considerent important pentru profesioniștii din domeniul sănătății atunci când vorbesc despre aspectele unui stil de viață sănătos.
Un consum moderat de cafea, benefică fizic şi mental
Potrivit Asociaţiei Române a Cafelei, 62% din nutriționiștii chestionați au recunoscut o asociere pozitivă cu aspecte ce țin de performanța mentală și fizică, inclusiv o vigilență îmbunătățită (86%), stare îmbunătățită (61%), îmbunătățire a performanței sportive generale (69%) și au fost de acord că un consum de cafea poate fi benefic pentru activitatea fizică (51%).
Aceste concluzii reflectă un sondaj realizat anterior de ISIC asupra consumatorilor în timpul pandemiei în 2020. Dintre cei 585 de respondenți, 329 au raportat că sunt angajați în prezent în servicii clinice, inclusiv în oncologie, diabet, gestionarea greutății, gastroenterologie, geriatrie, pediatrie, îngrijire intensivă, servicii ambulatorii, chirurgie, alergii și intoleranță la alimente. Ceilalți 256 au raportat că sunt angajați în prezent în domenii precum sport, educație, bunăstare, servicii alimentare și/sau lucrează independent, potrivit hsph.harvard.edu.