Poate ai mai auzit despre mindfulness ca fiind un fel de meditație. Dar la ce se referă concret această tehnică și cum poți pune în practică principiile sale? Concret, această practică înseamnă să fii conștientă în fiecare moment de senzațiile tale și de mediul în care te afli, fără să le judeci ca fiind corecte sau greșite. Prin mindfulness, nu trăiești nici în trecut, nici în viitor, ci în clipa prezentă. Ingredientele de bază ale mindfulness-ului sunt conștientizarea și acceptarea. Prin faptul că te ajută să te ancorezi în prezent și să trăiești clipa, mindfulness-ul poate fi un instrument prin care să eviți critica și autocritica, în timp ce observi cu atenție stările pe care le ai, și prin care să gestionezi mai bine emoțiile negative. Există, însă, și alte beneficiii ale acestei practici. Pentru a lua lecții de mindfulness, poți lucra inițial cu un psiholog sau cu un trainer acreditat.
Te ajută să lupți cu stresul și anxietatea
Scopul acestui gen de meditație este să îi facă pe practicanți să fie mai conștienți de ei înșiși și de mediul înconjurător, pentru a obține relaxare mentală și relaționare mai bună cu cei din jur. Mindfulness-ul poate fi folosit și ca terapie pentru stres, anxietate sau durere. Cercetările sugerează că mindfulness-ul te poate ajuta să faci față mai bine respingerii și izolării sociale și îți scade riscul de depresie.
Te scapă de obiceiuri nocive
Se pare că mindfulness-ul te poate ajuta și să scapi de obiceiurile nocive precum fumatul sau supraalimentarea. Conștientizarea comportamentului și a ceea ce derivă din acesta, spun psihologii, poate contribui la înlocuirea lui cu un comportament mai sănătos.
Te învață să fii mai empatică
Practicarea mindfulness-ului îmbunătățește și abilitățile de relaționare: fiind mai conștientă de tine și de emoțiile tale, dar observând cu atenție și interlocutorul, îți poți dezvolta empatia și compasiunea.
Exercițiu de mindfulness (din așezat)
Într-un spațiu liniștit, așază-te pe un scaun și stai dreaptă, dar nu rigidă, cu mâinile relaxându-se în poală. Închide ochii, respiră adânc și relaxează-te. Concentrează-te pe cum ți se umflă stomacul când inspiri și cum se retrage când expiri. Gândurile vor încerca să-ți distragă atenția de la respirație, așa că observă-le, dar nu judeca. Întoarce-ți ușor atenția spre respirație. Ca să rămâi concentrată asupra ei, te poate ajuta să numeri inspirațiile. O practică zilnică de 10 minute îți va oferi beneficii, dar se pare că, dacă reușești să ajungi la 20 de minute pe zi, beneficiile sunt mai mari.
Exercițiu de mindfulness (din mers)
Unii oameni, mai ales cei care suferă de dureri cronice sau cei care au locuri de muncă sedentare, consideră că exercițiile de mindfulness din așezat nu sunt potrivite pentru ei. Exercițiile de mișcare atentă pot fi, deci, de preferat în cazul acestora. Dacă acesta este și cazul tău, mai întâi găsește un loc prin care să te plimbi – o stradă mai liniștită sau o alee de parc, ori chiar la tine în curte. Înainte de a începe să te miști, observă cum se simt tălpile pe asfalt sau pe iarbă. Apoi, deplasează-te fără grabă și fii conștientă de felul în care mergi, precum și de zgomotele și mirosurile din jur, de felul în care vântul trece printre frunze și de eventualele vietăți pe care le observi (păsări, insecte, pisici etc)
Mindfulness de recunoștință
Pentru a practica mindfulness-ul de recunoștință, gândește-te câteva minute la o persoană dragă care îți este alături când ai nevoie, reflectând la calitățile acelei persoane și la ce apreciezi la ea. Sau, gândește-te la oameni pe care nu îi cunoști personal, dar care au făcut pentru tine gesturi care te-au impresionat: șoferul de autobuz care a ținut ușile deschise mai mult ca să apuci să te urci și tu, vecinul care ți-a dat o mână de ajutor să cari pe scări sacoșele grele de la cumpărături sau persoana de la supermarket care te-a ajutat să iei un produs situat pe un raft prea înalt pentru tine, potrivit happiness.com.